Rss Feed
  1. Brandy & shame

    Sunday, October 30, 2011

    Încă îmi simt coniacul mişunând prin corp. În fiecare por, în fiecare venă. Şi am nişte groaznice dureri de şold. Şi de gât. Şi de spate. Şi cu toate astea, durerea fizică e mic copil pe lândă ceea ce simt inside. Dezamăgire - cred că este cel mai bun cuvânt. Sunt dezamăgită de mine, în primul rând, pentru că tu nu aveai nicio obligaţie faţă de mine, ci doar ai aruncat nişte cuvinte. Mi-e efectiv ruşine de/cu mine. Nu pentru că mi-am dat toţi banii pe coniac, nu pentru că am dormit la cel mai bun prieten al meu, nu pentru că am căutat consolare. Ci pentru că am fost/sunt atât de slabă. Pentru că am strigat cât m-au ţinut plămânii că tu eşti ultimul, că n-o să mai existe o dată viitoare. Pentru că te-am lăsat să mă îndrăgosteşti de tine.
    "Bună, Andreea! Ce faci?". Bine fac. Atât de bine încât nu-mi doresc să te mai văd niciodată. M-ai făcut să-mi pierd încrederea în tot ce mă înconjoară...şi în mine. Vreau să stai departe de mine pentru că n-ai fost acolo când aveam nevoie de tine atât de mult... Pentru că mi-ai spus că vei avea grijă de mine, că n-o să mi se întâmple nimic. Aveai acel ceva special, ce-mi spunea că pot să am încredere în tine. Că eşti altfel.
    "Deranjez?" Da, frate! Aş fi vrut să ies din maşina aia şi să-ţi cer să stai departe de mine pt totdeauna. Mi-ai deranjat toată existenţa. În doar două săptămâni mi-ai întors lumea cu fundul în sus. Pentru că mi-ai dat atâta atenţie câtă n-am primit niciodată, erai cel mai dulce băiat pe care îl întânisem. Îmi spuneai neaţa şi noapte bună. Mă faceai fericită.
    Vreau să distrug în mine tot ceea ce ai spus că îţi place. Fiindcă aşa o să stai departe. Aşa nu vei mai însemna atâta pentru mine.
    Şi totuşi nu ştiu ce vreau. N-am nici cea mai vagă idee ce e în sufletul meu. M-am pierdut pe drum şi mi-ar plăcea să fii acolo să mă iei în braţe şi să-mi spui că o să fie bine. Pentru că asta aş fi făcut şi eu dacă m-ai fi lăsat lângă tine. Te-aş fi ajutat să înfrunţi trecutul. Dacă ea te-a dezamăgit, asta nu înseamnă că toată lumea o va face. Dacă erai prea obişnuit să fie ea lângă tine, asta nu înseamnă să trăieşti prin prisma momentelor petrecute alături de ea. Te-aş fi luat în braţe şi ţi-aş fi oferit tot ce am eu mai bun. Nu te răzbuna pe umanitate pentru că ţi-e frică să mergi mai departe. Nu mai face afirmaţii de dragul de a fi drăguţ. Pentru că vrei, nu vrei, răneşti oamenii cărora le pasă.
    Îmi pare rău că a trebuit să trec prin asta ca să-mi învăţ lecţia. Ai fost tot ce nu mă aşteptam să fii. Şi încă o dată se dovedeşte că nu sunt făcută pentru aşa ceva. E timpul să mă întorc la ceea ce mi-a mai rămas, şi anume dorinţa de a ajunge cineva,undeva.
    I'm done. I swear this time I'm done...


    P.S. - Durerile astea mă omoară -.-*

  2. 2 comments:

    1. Anonymous said...

      Cam crud zic eu..dar adevarat

    2. Marcelino said...

      Ai fost acolo cand am trait toate astea. Stii cel mai bine cum m-am simtit...

    Post a Comment